Ilie Stan, noul vulcan?

     La Steaua becaliatoare, nu e loc de cumpătare. Trupa asta are nevoie de un antrenor după chipul și asemănarea patronului ei, nicidecum de liniștea aparentă degajată de israelianul care n-a avut timp să învețe românește, deși a stat destul pe bancă (tehnică) și cu cont frumușel în bancă (bani, dobândă) pe plaiurile mioritice.

     Steaua e mereu sub presiune și-i trebuie un tip vulcanic pe margine, care nu poate fi însă managerul general, fie el autonumit ăl mai tare și mai mare (de-acum plecat cu coada-ntre picioare). Așa că s-a ajuns, după un înnegurat septembrie pentru foștii și tare probabil viitori trăitori în Ghencea, la un fost mijlocaș extrem de truditor, rămas în amintirile tribunei mai ales prin "bombele" cu care cam rupea plasele adverse. Ilie Stan e un spartan și un vulcan, s-a văzut și la Buzău, orașul său, unde nu și-a pierdut  nici o clipă verva cu care-și mâna trupa visată. A rămas la fel de optimist și la 0-1, transmițând continuu energie spre teren, pentru o victorie pe linia de sosire a meciului de debut nu doar pentru el, dar și pentru mult discutatul Tibi Bălan. Victorie după care steliștii au trebuit să alerge mai bine de o lună!

     Sigur că don Jiji s-a mai repezit o dată să tragă concluzii amețitoare, asemuindu-l pe Ilie (fără pălărie - doar la costum) cu... Duhul Sfânt. Sigur că, fără a fi neapărat o blasfemie, alăturarea e doar produsul unei prea originale gândiri, deși fostul om de oi chiar a devenit unul de fotbal, arătând de la o vreme destulă înțelegere a fenomenului în care, orice s-ar zice și s-ar drege, rămâne cu meritul de a băga bani: duminică a dezvăluit, în direct și la oră de vârf, cum l-a momit pe Olăroiu cu un salariu incredibil pentru Românica, o sută de mii de euro pe lună, plus două milioane la accederea în ChL!! Până la urmă, și-a tras deunăzi antrenor cu CV mult mai sărăcuț, care însă a făcut imediat primul pas întru recâștigarea acelui spirit de învingător pe care el însuși, Ilie Stan, îl atârna primul pe platan atunci când intra pe gazon alături de celebru-i tiz Dumitrescu, ca să nu mai vorbim de campionul voinței de izbândă, simbolul Ghencei, Lăcătuș.

     Vom vedea ce-o mai fi, ce-o mai ieși, mai ales că se înmulțesc semnele de revenire a Stelei pe iarba de acasă. Să nu uităm însă că învinsa de la Buzău se arată doar o campioană stoarsă - Oțelul nu prea mai joacă nimic, Marius Stan vorbind chiar de o posibilă dispariție în ceață, gen Urziceni, dacă nu apar, din pământ, din iarbă verde, investitori veritabili, nu numai dintre aceia buni doar în scripte !

     Impresionează, în schimb, marșul în liniște - de vestiar, în tribune - al dinamoviștilor. Rămași fără preocupări europene, ei au timp berechet de Liga noastră cea de toate ziele. Iar Dănciulescu 199 (de goluri marcate), Cătălin Munteanu, Marius Niculae și compania au strâns o recoltă medie de peste două "boabe" date pe meci, închizând totodată mult mai bine drumul spre poarta lui Bălgrădean cel urcat pe lista lui Pițurcă. Apropo, selecționerul a șters cu buretele urmele conflictului cu Mutu și Tamaș, rechemându-i la un lot din care nu putea lipsi Sânmărtean (of, Doamne, cum a putut pierde atâția ani în cvasianonimat muntele ăsta de talent?!).

     Surpriza, și nu ploaia, a venit de la Cluj, unde CFR-ul a făcut-o de oaie, scoțând cu greu un egal, după ce a fost condusă de Petrolul, abia îngenunchiată acasă de Dinamo. Să facem un pariu că pe Jorge Costa nu-l prinde paltonul pe Someș?

     Altă surpriză ar fi un hatt-trick semnat de "Prințul risipitor" Cristea. Altfel, victoria la scor a lui U pe terenul unui Gaz cu flacără pierdută nu mai trebuie să surprindă, băieții lui Walter și Badea fiind de la bun început socotiți de specialiștii realmente pricepuți printre favoriții ediției.

     Și ar mai fi de reținut, dintr-un week-end interesant pe ansamblu , puterea de regăsire a Rapidului. Victorios la limită, dar în deplasare și fără toți titularii, Răzvan Lucescu anunță că Giuleștiul nu are cum să fie scos din cărți. Dar cine-l scoate?