Norocul şi-l mai face şi omul cu mâna lui, dar şi Nikolic cu Sigursson-ul său! Steaua ne dă speranţe de primăvară, dar numai fiindcă aşa a vrut coana mare Zeiţa Fortuna, altfel nu s-a arătat cu nimic mai brează decât Copenhaga.
Jiji e ocupat, probabil, să dea acatiste, aşa că guralivul de după meciul câştigat cu baftă mare cât Roata din Prater a fost Meme. Managerul Stoica. Şi Mihai, ce sare pe şapte cai de strigă Românica vai la aşa pronunţări -
adversar de valoare inestimabilă, faţă de care, vezi bine, Barcelona, Realul, Milanul, Chelsea, MU şi alte cele or fi fiind niscaiva trupe de cadeţi. Că-i mulţumit ca pruncul răsfăţat de barza chioară înţelegem, intrând în fişa postului său prea generos răs-plătit să arunce căldări cu laude spre subordonaţi, dar să-i mai suportăm aroganţa e peste puterile noastre de microbişti, care chiar mai pricepem ceva din ceea ce se întâmplă în iarbă!
Astfel încât îl lăsăm în plata Domnului pe vikingul Ghencei (încrâncenat împotriva tuturor vânturilor şi valurilor ce cutează să-i atingă cumva corabia condamnată la biruinţă - cu sau fără noroc) şi salutăm iubirea de vreo 50 000 de suflete, alături de care făurim vise/visuri de primăvară fotbalistică. C-o fi important... trandafirul, însă fără rezultat, cum-necum obţinut, nimic nu e, ca şi fără dragoste.
George PLAURIAN
Romaniansoccer.ro