Departe de a fi măcar pe la
Curtea lui Hagi ca jucător - unul cu una selecție, de tristă amintire, sub "tricolor" -, Laurențiu Reghecampf
se scoate uimitor în postura de antrenor. E clar acum, când LPF a tras cortina peste fotbalul sub nămeți, că parcursul Stelei în acest sezon nu are cum să fie despărțit de numele celui de-al doilea
neamț al nostru (după Munti,firește) care atacă titlul pe baza preceptelor școlii germane de fotbal. Diversele recorduri bătute de incontestabilul lider - dintre care cel al procentajului pe teren propriu ar fi unul european - pot fi puse și pe seama banilor băgați de patron, însă hotărâtoare a fost noua ordine impusă în Ghencea de tânărul tehnician.
Reghecampf a demontat orice speculație, de genul secretelor dubioase din pungile cu susținătoare de efort, demonstrând că performanța poate fi atinsă prin rigoare și clarviziune. Acestea, și doar acestea două, sunt "secretele" care au permis desprinderea din campionat, accesul în primăvara europeană, dar chiar și împăcarea lui
Jiji cu suporterii, consființită de propulsarea acestuia în Parlamentul autohton prin victoria concludentă întru-un fief electoral eminamente stelist.
Reghe nu-i Rege, ca Hagi la vremea lui. Este doar
suveran între antrenorii de la noi - mulți mai experimentați decât el -, la capătul unui sezon în care românii au arătat, nu numai în fotbal, că mai au de învățat de la nemți.
George PLAURIAN
Romaniansoccer.ro