E luptă teribilă pentru supraviețuirea fotbalului, de lângă șinele Capitalei până la Bistrița și-ndărăt prin dreapta-stânga hărții din L1. Dispar echipele ca potârnicile din bătaia puștii lui Găman și altor amatori de vânătoare, de se regândește deja un sistem competițional mult mai
subțirel, mânca-l-ar mama criză pe el. Iar o păsărică ne ciripea zilele trecute cum că până și salariaților cu crampoane ai celui mai bogat român le-a intrat doar
vânt prin carduri de vreo două luni încoace.
Dar nu toată lumea pare prea apăsată de cumplita luptă pentru supraviețuire - pentru destui e mai arzătoare chestiunea luptei pentru șefie, ce se va da
abia la anul (și la mulți ani), după ce Nașul-nașilor din fotbalul nostru a re-reiterat că s-a săturat de-atâta mandat. Niște unii s-au aventurat să avanseze, negru pe alb, ideea preluării succesiunii lui Mircea Sandu de către Dumitru Mihalache, actualul director general fiind cu experiență în fruntea unei federații (de rugby). Respectivii au preferat să-l mai prezinte drept
sufletul oricărei agape, pentru talentele sale artistice, dar au... uitat să precizeze că proepinentul a făcut sport de performanță, că a studiat în profunzime fenomenul și la Institut, și în calitate de antrenor federal sau când s-a aflat între primii zece șefi din ministerul domeniului, având în plus atestat de jurist. Domnul Meke i-a tratat cu un zâmbet pe răspândacii de zvonuri aiuritoare, negând pe dată și ferm varianta, președinția FRF părându-i "o pălărie prea mare", preferând scufia de bunic pentru nepoțimea din dotarea personală.
Și mai
tare apare însă cea mai recentă găselniță: Dragomir îl va înlocui de Sandu!! Acum, nimeni nu poate nega că acest aievea
Hopa Mitică și-a lipit de fund scaunul de șef mai ceva decât orice marcă pe scrisoare de când foarte tinerel, sprintenel și plin de zel dinaintea conducătorilor de partid și de stat. Dar lui i-a plăcut mai ales
mirosul banilor din fotbal, făcând și pe
dracu-n paișpe să rămână în fruntea Ligii amar de vreme de dragul afacerilor sale, care fără imaginea asigurată prin sport ar fi rămas, probabil, mai degrabă bișniță decât business. Fostul deputat (tot fotbalul să trăiască și pentru pasagera-i propulsare parlamentară!) nu are însă cum să fie luat de fraier - nu își riscă el bătrânețea pentru comanda unei corăbii amenințate serios cu scufundarea tocmai din lipsă de bani. Ceea ce s-a și grăbit să ne aducă la cunoștiință, deci nu va candida.
Rămând variantele Hagi, Popescu, Chivu, poate Lupescu, pentru primii trei venind Porumboiu cu altă idee, dacă nu trăznită măcar șugubeață: să treacă prin rotație la vârful federației, câte doi ani. Dar de înlocuitorul Nașului chiar să ne ardă acum, când planeta L1 e intrată la apă?!?
George PLAURIAN