Dumnezeu i-a dat, dar nu i-a băgat în traistă. I-a dăruit egalul norocului de la Budapesta. L-a mai blagoslovit cu cel mai profitabil rezultat între turci și unguri. Însă nici El nu l-a putut spăla pe cel mai fixist selecționer de păcatele încăpățânării de catâr încrucișat cu măgar și nu i-a putut vârî în desagă decât un 0-4 de rușine, plus un gol în onoare (aia proprie și personală), nicidecum de onoare.
Să recunoaștem, școala olandeză e cu mult peste grădinița românească, iar
Vanii aștia gen Persi-că și-au găsit taman acum să ne explice cum se joacă un meci care poate asigura o calificare. Se anunțau și chiar s-au arătat de nebătut, dar ai noștri ce-au făcut, ce (nu) au gândit și pregătit ca să le mai taie pe ici-pe colo, prin părțile esențiale, din aripioare?
Aparent, Piți a ascultat sfaturile de a se merge pe scheletul celei mai în formă echipe de club și a băgat la Amsterdam mai mulți steliști decât în Ungaria. N-a avut însă ochi pentru cel mai în vână fotbalist din Ghencea, degeaba fiind Latovlevici decisiv chiar în cea mai recentă dispută româno-olandeză. A înlocuit un neadapt la terenul budapestan din flancul stâng cu un prea uzat fundaș, căruia i-a mai dat și banderola, ca să vedem un căpitan făcut arșice și vinovat la primul gol. Liderul de drept Mutu, deși deloc penibil la Budapesta, precum Stancu (menținut titular și la fel de neavenit!), a frecat banca de rezerve, fiind introdus când zarurile erau aruncate.
Dar alta rămâne cea mai gravă, să-i spunem delicat, eroare a selecționeruiui, pusă de unii pe seama fixismului acestuia, legată de alții de prezența "spionilor" unor mari cluburi, interesați de anumiți jucători: folosirea unui Dodel vai de el, în vreme ce Maxim (deja transferat "afară") n-a prins nici un minut, deși schimbase fața jocului la Budapesta, iar Chipciu (zice-se acontat de Ajax) a apărut pe teren tardiv, pentru a privi neputincios din iarbă cum coechipieru-i Gardoș a comis-o pentru 0-3. Încurcate sunt căile Domnului, dar și mai întortocheate par ideile de dincolo de fruntea încruntată a celui căruia i s-a cerut, pe drept, demisia.
Și totuși, după toată
pi-țurca asta, 1-1 de la Istanbul ne ține-n cursa pentru barajul de Rio.
Köszönöm și
teşekkür ederim, dar să nu uităm că norocul și-l face omul cu mâna, și cu mintea, lui...
George PLAURIAN