Atât ne-a mai rămas după ceea ce Cornel Dinu numea "execuția în public" a Stelei: să facem ciocu' mic, să parafrazăm românește (ca-n titlu) invitația internațională la fair-play, să ne vedem lungul nasului. Că vai de nasul și de capul fotbalului nostru de a ajuns să fie pus la colț, chiar prin echipa ce defilează în
Liga Mocirlică, de către o Chelsea care nu mai e așa tare precum pe vremea lui Dan Petrescu, dar a măturat pe jos cu Steaua!
Încă nu ne-am revenit complet din șoc, încă mai trăim din amintiri, încă ne întrebăm unde-i trupa care mai ieri bătea exact și același adversar. Același, dar totuși altul, fiindcă el îl are din nou pe
Mou la cârmă, în vreme ce Ghencea e mult mai săracă fără Rusescu sau Chiricheş, avându-l în schimb titular de nevoie pe un nevinovat
Georgică, făcut muci în flancul drept (prin comparație tare sugestivă, e vedetă la englezi tot un sârb, Ivanovici, care nu-i Horia-
presarul de pe la noi, ci
marfă de fotbalist). Nu ne-am revenit total, însă adevărul apare dureros de simplu și nimic nu pare a-l sintetiza mai corect decât cuvintele căpitanului stelist: "
E ca şi cum ai compara o Dacie cu un Lamborghini, au tot patru roţi, dar diferenţa e ca de la cer la pământ. Nu cred că voi juca vreodată într-o asemenea echipă, valoarea nu cred că mă recomandă".
Atotștiutorul manager providențial al spațiului mioritic a grăit cumva asemenea lui Bourceanu - că ce să facem, Chelsea e de pe altă planetă. Bine, bre nea Stoica (care nu ești Tudorel ăla de care cutezi să încerci să te iei), așa o fi, că prea o zici cu foc, dar află mătăluță că nici nu-i greu să fii vreun marțian când aterizezi pe o
planetă așa minusculă cum este aceea a fotbalui românesc. Gata, bre, a fost 0-4, ca la teatru, pune batista pe țambal și cu asta - basta, vezi ce faci cu Astra!
George PLAURIN