Sir Alex Ferguson va aniversa joi 22 de ani de cand antreneaza pe Manchester United

Antrenorul Alex Ferguson este cel mai de succes tehnician din istoria fotbalului britanic, iar în cei 22 de ani de când îi antrenează pe "diavolii roşii" de la Manchester United a cucerit peste 20 de trofee.

Tehnicianul scoţian Sir Alexander Chapman "Alex" Ferguson, pe numele său complet, s-a născut la 31 decembrie 1941 în localitatea Govan, în apropiere de Glasgow, fiind antrenorul cu cele mai multe trofee din istoria fotbalului englez, reuşind să atingă performanţa de a antrena timp de 22 de ani pe Manchester United, dar în acest clasament se află pe locul secund, după Sir Matt Busby, care a pregătit formaţia engleză timp de 24 de ani fără întrerupere. 

Ferguson a intrat în fotbal ca jucător la formaţia Queen's Park, în 1957, pe postul de atacant. A mai evoluat de-a lungul carierei la St. Johnstone, Dunfermline Athletic, Rangers, Falkirk şi Ayr United. În total a adunat 327 de prezenţe, reuşind să înscrie de 167 de ori.

S-a apucat de antrenorat în 1974, la echipa East Stirlingshire, unde primea un salariu de doar câteva zeci de lire sterline pe săptămână, iar spre finalul anului i-a fost oferită funcţia de antrenor la formaţia St. Mirren, unde a rămas timp de patru ani, până în 1978. De la această echipă a fost demis singura dată în carieră, iar cel care a luat decizia, Willie Todd, a explicat în vara acestui an că a greşit şi ar fi preferat să se despartă amiabil de tehnician, care era dorit de St. Mirren. Acesta a explicat că echipa sa avea cel mult 1.000 de spectatori la fiecare meci, dar în ultimul sezon al lui Ferguson erau câte 20.000 de fani în tribune.

În iunie 1978, Ferguson a venit la Aberdeen şi a stat până în 1986, reuşind să câştige trei titluri de campion al Scoţiei, patru Cupe, Supercupa Scoţiei, Cupa Cupelor şi Supercupa Europei. A mai pregătit în sezonul 1985-1986 echipa naţională a Scoţiei.

Povestea lui Alex Ferguson la Manchester United a început la 6 noiembrie 1986, fiind numit în locul lui Ron Atkinson. A preluat echipa de pe ultimele locuri în clasamentul primei divizii din Anglia şi a terminat pe locul 11. A decis că oficialii echipei trebuie să investească în transferuri dacă vor ca el să obţină performanţe, iar în 1989 suporterii îi cereau demisia, considerând că a stat deja prea mult la echipă şi nu a cucerit niciun trofeu. El a reuşit să se menţină în funcţie după ce în 1990 a câştigat Cupa Angliei, primul său trofeu la echipa britanică. Finala a fost câştigată la rejucare, cu scorul de 1-0 în faţa lui Crystal Palace, iar echipa a câştigat dreptul de a evolua în Cupa Cupelor, pe care a cucerit-o în 1991.

Deşi le-a promis fanilor câştigarea titlului de campioană, trofeul a ajuns în vitrina clubului abia în sezonul 1992-1993, Ferguson reuşind să-l transfere la United pe atacantul francez Eric Cantona, de la Leeds United, care a devenit unul dintre jucătorii săi preferaţi, dar a rămas şi în memoria suporterilor pentru atitudinea sa de pe teren. Formaţia din Manchester a trebuit să aştepte 26 de ani cucerirea unui nou titlu de campioană, devenind şi prima echipă care a câştigat trofeul noii ligi, Premieship.

Sezonul următor, 1993-1994, a fost câştigat tot de Manchester, care a condus în clasament din prima până în ultima etapă, iar Cantona a fost golgheterul echipei. Echipa a cucerit şi Cupa Angliei, dar în anul următor nu a mai obţinut niciun trofeu, unul dintre motive fiind suspendarea de câteva luni a atacantului francez, care l-a lovit pe un suporter al lui Crystal Palace în timpul unei partide din 25 ianuarie 1995.

Ferguson a mizat începând din 1995-1996 pe mai mulţi jucători tineri precum Gary Neville, Phil Neville, David Beckham, Nicky Butt sau Paul Scholes, fiind din nou criticat pentru că a renunţat la jucători importanţi în favoarea unor fotbalişti fără experienţă, dar alături de care îşi propune să câştige titlul. Una dintre cele mai mari victorii pentru Ferguson a fost împotriva lui Newcastle, care deşi avea un avans de 14 puncte a pierdut titlul în favoarea lui Manchester United, care a cucerit în 1996 şi Cupa Angliei, printr-un gol reuşit de Cantona. Ferguson a reuşit să câştige al patrulea titlu în cinci ani în sezonul 1996-1997, la finalul căruia atacantul francez şi-a anunţat retragerea.

Unul dintre cei mai palpitanţi ani ai lui Ferguson la MU a fost în 1998-1999, când a câştigat titlul şi cupa în Anglia, dar şi Liga Campionilor. Echipa a fost aproape să fie eliminată în semifinala Ligii Campionilor contra lui Juventus, dar în cele din urmă a ajuns în finala competiţiei pentru prima dată după 1968. Ultimul act al competiţiei europene a fost unul dintre cele mai neaşteptate. După 90 de minute, Bayern Munchen conducea cu 1-0 meciul disputat pe Nou Camp, iar arbitrul Pierluigi Collina a prelungit partida cu trei minute. De ajuns pentru ca Teddy Sheringham şi Ole Gunnar Solskjaer să aducă victoria şi unul dintre cele mai importante trofee pentru Alex Ferguson. Manchester s-a calificat cu emoţii şi în finala din acel an a Cupei Angliei, reuşind să câştige după ce Peter Schmeichel a apărat un penalty, iar Ryan Giggs a înscris în prelungiri, după ce a driblat trei adversari. La 12 iunie 1999, Ferguson a primit titlul de Sir pentru contribuţia adusă sportului.

Manchester a mai cucerit de atunci încă cinci titluri de campioană a Angliei, iar sezonul trecut a fost încheiat şi prin cucerirea din nou a Ligii Campionilor.

Ferguson, care în 2002 a fost inclus în lista celor mai importanţi manageri din istoria fotbalului englez, a afirmat de mai multe ori că intenţionează să se retragă din activitate pentru că vrea să fie acasă alături de soţia sa, care îl critică pentru că se gândeşte prea mult la fotbal. La începutul acestui an, tehnicianul afirmase că nu a decis o dată anume în privinţa retragerii, pentru că poate continua ca antrenor atât timp cât îi permite sănătatea.

Într-un interviu acordat la finalul lunii octombrie, Ferguson a explicat motivele pentru care nu se mai roagă la Dumnezeu pentru a-l ajuta să obţină victorii. "Atunci când jucam prima mea finală de cupă, pe vremea când antrenam pe Aberdeen, conduceam cu 1-0, iar Rangers a marcat de două ori în ultimele două minute ale prelungirilor. M-am rugat atunci toată ziua. Ne-au bătut cu 2-1, deşi m-am rugat la Dumnezeu".

Tehnicianul scoţian, un împătimit al pariurilor hipice, este cunoscut şi pentru că nu are o relaţie foarte bună cu jurnaliştii englezi, despre care spune că inventează prea mult şi sunt "dobitoci", dar nu se fereşte să-i ironizeze şi pe adversarii echipei sale sau să ţipe la jucătorii săi. După ce l-a lovit pe David Beckham cu o gheată în vestiar i-a spus medicului să se ducă şi să-l trateze pe mijlocaşul englez, apoi a explicat întâmplarea: "A fost doar un incident. Dacă încercam de 100 sau de un milion de ori nu cred că se putea întâmpla din nou". El a mai spus despre fanii lui United că vin la meci pentru "a admira priveliştea şi a consuma chipsuri", iar un cotidianul a reamintit şi care era situaţia în Europa în momentul în care Ferguson a ajuns la echipă: "Mike Tyson se pregătea de lupta cu Trevor Berbick pentru titlul de campion mondial la categoria grea, Steaua Bucureşti era în posesia Cupei Campionilor, iar Margaret Thatcher era prim-ministru".

Ferguson a explicat că una dintre dezamăgirile sale a fost că ar fi vrut să aibă mai mult succes pe plan european şi a ironizat de mai multe ori echipele din Italia: "Ei tot spun că formaţiile din Anglia sunt foarte puternice, au un joc aerian bun, pot să facă asta sau cealaltă, iar la final italienii te bat cu 3-0", iar despre atacantul Filippo Inzaghi a glumit că "s-a născut în ofsaid". De-a lungul carierei, antrenorul lui Manchester a avut posibilitatea să antreneze unii dintre cei mai importanţi fotbalişti din Europa şi nu numai, iar pe mulţi dintre ei i-a lăudat în stilul său propriu. "Îmi aduc aminte prima dată când l-am văzut. Avea doar 13 ani şi plutea pe teren ca un cocker care fugea după o foaie argintie purtată de vânt", şi-a adus acesta aminte despre Ryan Giggs, dar a şi descris un incident cu portarul Schmeichel: "Ceilalţi jucători şi-au acoperit ochii. M-am uitat în sus spre el şi mi-am zis că dacă mă loveşte sunt un om mort".

Fostul atacant scoţian al echipei, Denis Law, a considerat că "pentru suporterii lui Manchester United, Sir Alex este Dumnezeu", iar Ferguson nu a fost chiar un antrenor modest: "Sunt un tip al naibii de talentat. Pot să mă apuc de pictat sau de ceva asemănător după ce mă retrag".

Alături de Manchester United, scoţianul Sir Alex Ferguson a câştigat zece titluri de campion (1993, 1994, 1996, 1997, 1999, 2000, 2001, 2003, 2007, 2008), cinci Cupe ale Angliei (1990, 1994, 1996, 1999, 2004), Cupa Ligii Angliei (1992, 2006), Cupa Cupelor (1991), Supercupa Europei (1992), Cupa Intercontinentală (1999), Liga Campionilor (1999, 2008).

La 22 de ani de când a preluat pe Manchester United, Sir Alex Ferguson continuă să antreneze cu aceeaşi pasiune, iar despre el nu se poate scrie o carte, ci o bibliotecă. Îmbrăcat impecabil, indiferent de situaţii, cu faţa îmbujorată şi mestecând gumă, Ferguson trăieşte intens fiecare fază şi are mereu pregătit un zâmbet la fiecare final de meci.  Fie el şi numai de complezenţă.