Jucăm/jucăm/jucăm și câștigăm - că numai așa se întrevede Rusia, în varianta nebelicoasă, a primului Mondial ce se va ține în agitate noastră Europă de Est. Numai așa, și nu exclusiv deoarece, vorba aia, cum îți așterni (la debut), așa
dormi, dar și din pricină că Muntenegru e adversar accesibil, marea vedetă fiindu-i... președintele federal, care Savicević ne vede aspiranți doar la o treia poziție din grupă, la bătaie cu urmașii săi.
Ia să vedem ce avem noi aici, înainte de a da sau nu cu gazonul, vopsit sau nu la Cluj-Napoca, în capul trupei lui Ljubiša Tumbaković. Avem
una bucată selecționer venit de pe aceleași plaiuri ca și primul rege al românilor care suntem, slăvitul ce ne-a modernizat țărișoara al cărui praf din fotbal promite să-l scuture serios, acum, herr Daum. Întâmpinat cu rezerve din destule direcții, intrat în gura antrenorului stelist (bine că nu, încă?, în oțăreala nevestei respectivului), un pic mai tânărul succesor de Tata Puiu a prins a surprinde, treptat și plăcut, prin tinerești mișcări - în vizite de lucru pe bandă rulantă la locul faptelor L1, alt stil de abordare a fișei postului, deschidere față de suporteri și media, premiere de
Românica (sistem video pentru analizarea fazelor de căpătâi ce se vor consuma în prima repriză).
Și cum noul posibil neamț salvator a rostit, printre multe altele de reținut, fraza aceea cu idee principală conform căreia nu se uită în buletinul jucătorului când efectuează selecția, să facem o legătură apropo de dorința declarată de întinerire a lotului național. Iată că mai avem noi aici, la ora asta, victoria lejeră a echipei U21, din patru "boabe" date și cu capul, și cu latul, și de la distanță. Încurajatoare diversitate a execuțiilor, însă și o nedumerire: dacă "vârful" nu înscrie nici cu Luxemburg, atunci când? Asta, oricât s-a schimbat fotbalul față de vremea când marcatul era
datul lui Dumitrache, Dudu Georgescu, Pițurcă sau, ca în strigarea oltenească, "Ceaușescu și poporul, Oblemenco - șut și golul". Or, nici actualii atacanți ai primei reprezentative nu se pot lăuda cu antecedente mărețe, deci cu atât mai interesant ar fi ca varianta expusă de Daum - "Andone și Keserü ar putea juca în același timp în aceeași echipă" - să le ofere ambilor oportunitatea împlinirii rolulului de bază.
Ce vom avea diseară? Siguri suntem doar de dublul debut, al selecționerului, respectiv în preliminariile pentru Rusia 2018. În rest, Dumnezeu cu mila -
Leb wohl, tricolori! Urare firească de drum bun, ca la orice început, pentru națională, nouă rămânându-ne să ne înarmăm cu ceva mai multă răbdare decât altădată, vântul schimbării fiind prognozat acum a bate cumva mai intens prietenos.
George PLAURIAN