Știrea începutului de an - încă o condamnare!

    Se spun în fel și chip, mai mult în glumă decât în serios - "la șme", cum se zice prin peluză-, dar destule dintre cele ce se aruncă pe piață la ora asta par mai degrabă povești de adormit copiii. Asta la noi, că prin alte părți de soare și bănet pline, în China să zicem, chiar se fac transferuri de stă mâța în coadă.

    Să luăm, de pildă, cazul antrenorului campioanei. Mai că nu-i zi de la Ăl de Sus în care Șumudică Gură Mare să nu zvârle prin studiouri câte una tare despre a sa iminentă plecare, că se iau la întrecere turci cu egipteni sau mai știi care de pe unde pentru ilustra sa semnătură. Numai că, ce să vezi, șefii de la Astra nu se lasă impresionați de asemenea anunțuri aducând a amenințări voalate, ba-l mai  și ard la buzunar pe antrenorul care a cutezat să-și ia în tărbacă patronul.

    E vreme de simple speculații în atâtea alte cazuri. Povești de adormit copiii, cum defineam de la bun început. Doar cu procesele fără număr/fără număr ale lui Becali sau cu prima știre apărută în presă după Revelion nu-i de glumit. Dacă pipereanul riscă să rămână și fără echipă cu nume, și fără o mulțime de bani, a două realitate izbește o dată mai mult în imaginea (ce a mai rămas neșifonat din ea) fotbalului românesc: încă un conducător e amenințat cu pușcăria - chiar a fost condamnat la pedeapsă cu executare, însă sentința nu-i definitivă, de aceea discutăm numai în termeni de probabilitate.

    În dosarul finanţării ilegale, din bani publici, a echipei SC Poli Timişoara SA (pe când clubul era patronat de condamnatul la mulți ani de închisoare Marian Iancu), Gheorghe Chivorchian a primit două sentințe, de 3 ani şi 6 luni pentru infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu în formă continuată, respectiv de 1 an pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată. El a declarat pentru Prosport  că este nevinovat: "Asta-i justiţia în România! Şi dacă îmi dădeau o zi cu suspendare consideram că e prea mult... A fost o hotărâre de Consiliu Judeţean votată în unanimitate. Neatacată de către prefect în contencios. Din momentul acela, semnează contractul Ostaficiuc şi Marian Iancu. Unde sunt eu complice?".

    Sigur, până la o hotărâre inatacabilă juridic se poate aplica încă principiul sfânt al prezumției de nevinovăție și în acest caz, ca și în acela al nașului lui Chivorchian, un anume Dumitru Dragomir, care tot una victima inocente se susține în aparițiile sale la un anumit post tv (mai nou în calitate de reprezentant al... pensionarilor de pretutindeni). Sunt însă alte întrebări la care  cel ce și-a pornit cariera de președinte de club la Ceahlăul lui Ștefan Pinalty - de asemenea condamnat celebru din fotbalul românesc - nu a răspuns vreodată. Am putea începe cu una legată chiar de activitatea sa la Piatra Neamț, apropo de implicarea sa în cazul folcloriste pentru arbitri străini. Dar mai arzătoare rămâne o alta: ce anume l-o fi determinat  să facă jocurile în favoarea mult mai tânărului și novicelui în materie Burleanu, după ce propria candidatură eșuase lamentabil? Scaunul de secretar general, plus ungerea neașteptată a unui ziarist în calitatea de mare consilier al președintelui, care jurnalist (altfel redutabil în ale scrisului) i-ar fi fin? Doar atât ori să fi existat și alte… argumente? Gh.Chivorchian nu ne-a lămurit. Rezultatele angajării sale în susținerea noii echipe de conducere a FRF sunt, în schimb, edificatoare...