Vitesse Arnhem, la final de drum după 133 de ani: "Oraşul şi-a pierdut o parte din ADN-ul său"
Clubul olandez Vitesse Arnhem, cu o istorie de peste un secol, își încheie existența după ce instanța civilă din Țările de Jos a respins vineri apelul depus împotriva deciziei Federației Olandeze de Fotbal (KNVB) de a-i retrage licența. Astfel, echipa își pierde statutul profesionist și este practic desființată.
Ultima încercare a clubului de a-și salva locul în fotbalul profesionist a eșuat, după ce KNVB respinsese deja, în urmă cu o săptămână, cererea de licență. Instanța a confirmat decizia Federației, lăsându-i pe fanii din Arnhem fără echipa lor de suflet.
Potrivit oficialilor KNVB, Vitesse ar fi încălcat în mod repetat regulile sistemului de licențiere, ignorând ani la rând posibilitățile de a-și pune în ordine situația financiară. Datoria clubului era estimată la aproximativ 14 milioane de euro. În 2010, Vitesse devenea primul club olandez cu acționariat străin, odată cu preluarea de către omul de afaceri georgian Merab Jordania, iar în 2018 rusul Valeriy Oyf ajungea acționar majoritar. Problemele financiare au luat amploare după sancțiunile economice impuse Rusiei în urma invaziei Ucrainei, în 2022.
Ca urmare a hotărârii instanței, partida programată sâmbătă contra celor de la Almere City nu va mai avea loc. Liga a doua olandeză se va disputa în acest sezon cu 19 echipe, nu cu 20, iar Vitesse fie va continua ca formație de amatori, fie se va dizolva complet.
"Cel mai rău scenariu s-a adeverit. Este o tragedie pentru oraş, pentru fani, pentru Vitesse. Oraşul şi-a pierdut o mare parte din ADN-ul său", a declarat Bob Roelofs, responsabil cu sportul în cadrul Primăriei Arnhem.
Imediat după verdict, centrul orașului Arnhem a fost scena unor proteste ale suporterilor. Presa locală a relatat că un jurnalist a fost agresat, furia fanilor îndreptându-se inclusiv împotriva reprezentanților media.
Fondat în 1892, Vitesse fusese retrogradat anul trecut în liga secundă din cauza neregulilor financiare. Conform KNVB, acestea includeau lipsa unui cont bancar, inexistența unui controlor de management și imposibilitatea de a prezenta un buget complet și definitiv.