Uimitoare rușinea trăită de spanioli. Rușinoasă lista greșelilor de arbitraj adunate din start. Spumoasă evoluția italiană contra Angliei. Mare de tot surpriza costaricană. Dar pentru noi, rămașii speciali acasă
mulțumită aleșilor lui Pițurcă-fără-frică, nimic din ce a produs începutul de
Mondial nu face cât scorul la care au putut pierde grecii la columbieni. Unul de neprezentare, pe care nici nu știm cum să îl luăm - dacă să simțim fior de răzbunare sau mai degrabă să ne înciudăm și mai crunt.
Impulsul este însă și spre compătimire. Păi cum adică, nici măcar absența lui Falcao să nu aducă o
kalispera? Să asistăm, dimpotrivă, la un fel de scoatere a fotbalului din capul ălora ce ne-au furat viza de Brazilia?? Atâta sărăcie în idei și găuri în apărare mai ceva decât în la ultima evoluție a "tricolorilor", cu gol luat încă din minutul 5, la o gafă de curtea școlii de Ferentari sau Salonic?!
Doamne, cine ne-a putut scoate din cărți, ce nevolnică națională trebuie că avem de-am ajuns doar telespectatori de nădejde! Și uite cine ne răzbună -
clienta României de la două turnee finale consecutive, 3-1 în SUA, 1-0 în Franța. Revedem și acum (cu ochii minții, nu pe net) golurile lui Răducioiu, Hagi, Adrian Ilie, reduși la trăit din amintiri. Avem trecut, doar cu prezentul stăm vai mama noastră. Că la viitor nici nu prea cutezăm să gândim, indiferent dacă acum ne bucurăm de răul altuia sau ne frângem mâinile de ciudă...
George PLAURIAN
Romaniansoccer.ro