E și la noi deranj mare, de când zeama chioară a fotbalului mioritic a dat în clocot, în oală penală. Dar totul pare un fel de mizilic după ce zoaia a început să curgă valuri de pe masa bogaților, a celor care au pâinea și cuțitul cu care au decis o universalizare forțată și de mult suspectată a celui mai iubit dintre jocurile lumii.
Din 27 mai încoace, ceea ce doar se bănuia, se intuia și chinuia pe toate meridianele, inclusiv în preajma paralelei 45, a devenit certitudine: peștele de la cap se împute și în fotbal, de la capul cel mai de sus! Arestări în bloc, confiscări de documente electronice, pledări ca vinovat chiar pentru zece capete de acuzare, manifestări de stradă, amenințări cu boicot la nivel continental - nimic nu lipsește celui mai grav caz de corupție internațională.
Cutremurul FIFA zguduie din temelii lumea căzută cândva în genunchi înaintea Zeului Fotbal, silită la trezirea din reverii de când ochiul dracului, Pământeanul Ban, guvernează în iarbă ca-n orice fabrică, oricare birou de produs profit.
În toată această terifiantă împrejurare, un om și-a păstrat cumpătul neatins nici de atacurile ”din mase”, nici de cele din vase (afectate de regula timpului la un cvasioctogenar ca dumnealui). Joseph Blatter a continuat, imperturbabil, să afișeze neutralitatea, ca apărținător al națiunii-simbol pentru această noțiune, venerabilul elvețian părând asemenea românului care nici usturoi n-a mâncat, nici gura nu-i miroase. De parcă nu sub lunga sa domnie, de aproape două decenii ca șef suprem, după altele în funcția de secretar general, se petrecuseră înfiorătoarele potlogării, și-a continuat senin campania pentru al cincilea mandat de președinte. Nici măcar îndemnul la retragere al fostului său sfătuitor Platini nu l-a clintit și a câștigat bizara cursă electorală cu o lejeritate uluitoare în asemenea circumstanțe, rezultatul de 133-73 din primul tur de vineri aruncând o serioasă doză de derizoriu asupra presupusei onorabilități a înalților alegători.
De aceea, subita schimbare la față a lui Blatter, produsă ieri, pare cea mai tare ”bombă” cu putință: demisie după patru zile - cine ar fi crezut?!? Sau totul n-a fost decât o altă mascaradă, un alt scenariu pregătit pentru asigurarea unei retrageri eminamente prin proprie voință, în postură de postură de proaspăt și mereu învingător? Asta e, de suspiciunea de blat (în sensul de cădere la învoială) nu avem cum să mai scăpăm, chiar dacă , încă de pe acum, ne luăm adio de la
Blatter - ducă-se! Dar cine ar putea garanta că s-a curățat balta odată cu tăierea, cum-necum, a capului de la care s-a împuțit peștele cel mai gras și de neprețuit? Chiar
scorul de la alegerile de vineri dovedește că mai e mult până departe...
George PLAURIAN