"O Fenômeno" a ajuns la 50 de ani. Viața spectaculoasă a lui Ronaldo Luís Nazário de Lima

Ronaldo Luís Nazário de Lima a împlinit 50 de ani. De la copilul „Dadado” la Fenomenul care a cucerit lumea

Ronaldo Luís Nazário de Lima a împlinit 50 de ani, iar povestea brazilianului rămâne una dintre cele mai spectaculoase din istoria fotbalului. Copilăria dificilă din Rio de Janeiro, ascensiunea uluitoare din Europa, cele două Baloane de Aur, triumfurile cu Brazilia, accidentările devastatoare și aventura începută după retragere sunt capitolele unei cariere imposibil de confundat.

Viața lui Ronaldo poate fi privită prin câteva momente simbolice. Copilul de 10 ani care îl admira pe Zico avea să devină, la 20 de ani, cel mai spectaculos atacant al planetei. La 30 de ani purta deja urmele unei cariere consumate la intensitate maximă, iar la 40 încerca să-și construiască o nouă identitate în afara terenului. La 50 de ani, Fenomenul privește în urmă spre o existență în care gloria și suferința au mers aproape permanent împreună.

La 10 ani, micul „Dadado” visa la fotbal în Rio de Janeiro

Ronaldo s-a născut în familia lui Nélio Nazário de Lima și Sônia dos Santos Barata, fiind al treilea copil al cuplului. Prenumele i-a fost dat după medicul ginecolog care a asistat la nașterea sa.

La 10 ani locuia în Bento Ribeiro, o zonă din nord-vestul orașului Rio de Janeiro. Fotbalul îi ocupa deja o bună parte din viață. Ajungea pe Maracanã în postura de copil de mingi la partidele lui Flamengo și îl admira enorm pe Zico, care revenise în Brazilia după experiența europeană de la Udinese.

Primii pași organizați în fotbal i-a făcut la Social Ramos Clube, după care a fost legitimat la Tennis Club Valqueire. Pentru familie, însă, viața de zi cu zi era departe de strălucirea pe care Ronaldo avea să o cunoască mai târziu.

Tatăl său, vânzător ambulant și dependent de alcool, a plecat devreme de acasă. Ronaldo, căruia apropiații îi spuneau „Dadado”, a rămas foarte atașat de mama sa. Avea dinții proeminenți, motiv pentru care în Brazilia era descris drept „Dentusco”, și suferea de somnambulism.

Problema avea să-l urmărească mult timp. În copilărie se ridica uneori în timpul nopții și mergea prin locuință cu ochii închiși. Dormea pe canapeaua din sufragerie, pentru că nici el, nici sora sa mai mare Yone și nici fratele Neio Junior, cunoscut drept Nelinho, nu aveau camere proprii.

Talentul său a devenit însă imposibil de ignorat. După trecerea pe la São Cristóvão, la numai 15 ani a ajuns la Cruzeiro. Un rol important l-a avut Jairzinho, campion mondial cu Brazilia în 1970, care l-a remarcat și l-a recomandat.

În aceeași perioadă putea apărea și una dintre marile răsturnări de situație din istoria fotbalului european. La începutul anilor '90, Franco Causio, supranumit „Baronul”, se afla în Brazilia pentru Juventus. Fostul internațional italian l-a văzut pe Ronaldo, a fost impresionat și le-a vorbit conducătorilor clubului din Torino despre adolescentul brazilian. Transferul nu s-a realizat, iar drumul lui Ronaldo avea să ducă în altă direcție.

La 20 de ani, Europa descoperise deja Fenomenul

Un deceniu mai târziu, Ronaldo nu mai era copilul care visa pe străzile din Rio. La 20 de ani juca pentru Barcelona lui Bobby Robson și devenise deja Ronaldo Fenomenul.

Înainte de Spania petrecuse două sezoane la PSV Eindhoven, unde își confirmase extraordinarul instinct de marcator. La Barcelona a urmat explozia definitivă.

Singurul său sezon în tricoul blaugrana a produs cifre incredibile. Ronaldo a disputat 49 de partide în toate competițiile și a înscris 47 de goluri. Imaginea emblematică a acelei perioade rămâne cursa sa împotriva lui Compostela, când a pornit cu mingea din propria jumătate, a trecut de mai mulți adversari și a finalizat o acțiune devenită celebră în întreaga lume.

Mutarea în Spania a însemnat și schimbări importante în viața personală. Ronaldo avea să povestească faptul că atunci a încetat să mai urineze în pat. Începuse să se adapteze și vieții europene, după experiențele uneori complicate din Olanda. La începutul perioadei petrecute la Eindhoven, necunoașterea limbii îl făcea să comande aproape la întâmplare atunci când mergea la restaurant.

La nivel internațional, brazilianul avea deja în palmares un titlu mondial. Fusese component al lotului Braziliei care a cucerit Cupa Mondială din 1994, în Statele Unite, chiar dacă nu a fost folosit niciun minut.

În 1996 a câștigat medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Atlanta, după care ascensiunea sa a continuat. În 1997 a primit primul Balon de Aur, trofeu pe care l-a ridicat după transferul la Inter Milano.

În perioada petrecută la Barcelona, Ronaldo locuia la Castelldefels. Nu era singur. În vilă se aflau mama sa Sônia, sora Yone împreună cu soțul și fiica ei, impresarul Martins și Cesar, un prieten brazilian care îl ajuta în problemele cotidiene. Martins, alături de partenerul său Pitta, se ocupase de transferul atacantului în Spania.

Pe teren, Ronaldo combina o forță fizică ieșită din comun cu viteza, tehnica și o capacitate extraordinară de finalizare. În viața personală avea o relație cu Susana Werner, supranumită Ronaldinha. Modelul brazilian fusese prezentat drept fotbalistă, inclusiv cu ajutorul revistei „Placar”, care o pusese pe copertă, deși povestea nu corespundea realității.

Perioada PSV Eindhoven, Barcelona și apoi Inter Milano a reprezentat probabil momentul în care Ronaldo a atins cea mai spectaculoasă versiune a sa. Inter a plătit pentru brazilian aproximativ 47 de miliarde de lire italiene, iar Serie A primea fotbalistul considerat deja cel mai bun din lume.

La 30 de ani, corpul începea să plătească prețul gloriei

Când a ajuns la 30 de ani, Ronaldo cucerise deja aproape toate marile trofee pe care le putea visa un fotbalist. Momentul suprem venise în 2002, când avea 26 de ani și a condus Brazilia spre titlul mondial la turneul organizat de Japonia și Coreea de Sud. În același an a câștigat pentru a doua oară Balonul de Aur.

La 30 de ani era încă jucătorul lui Real Madrid, însă perioada de vârf se apropia de final. Accidentările grave îi afectaseră genunchii, iar stilul său de viață nu mai avea disciplina din primii ani ai carierei.

Fabio Capello a avut mai multe conflicte cu atacantul brazilian, iar presa și suporterii spanioli ajunseseră să-l numească „El Gordo”, adică „Grasul”. Ronaldo nu mai avea explozia fizică a puștiului care teroriza apărările Europei, însă geniul său putea apărea în continuare într-o singură fază. Uneori îi era suficientă o accelerare, o execuție sau un dribling pentru a demonstra de ce primise numele de Fenomen.

În primele luni ale anului 2007 a părăsit Real Madrid și s-a transferat la AC Milan. Mutarea a provocat reacții puternice printre suporterii lui Inter, pentru care trecerea la marea rivală a fost percepută drept o trădare.

Această perioadă a coincis și cu o viață sentimentală extrem de agitată. Ronaldo a avut numeroase relații, iar până la retragerea din 2011 trecuse prin trei căsnicii.

Prima soție a fost fotbalista Milene Domingues, cu care s-a căsătorit în 1999 după numai câteva luni de relație. În 2004 a urmat modelul brazilian Daniela Cicarelli. Căsnicia a fost foarte scurtă și l-ar fi costat pe Ronaldo aproape un milion de euro. Ulterior s-a căsătorit cu Maria Beatriz Anthony, cunoscută drept Bia, după episodul intens mediatizat în care brazilianul a fost implicat într-un scandal cu persoane transgender.

În apropierea retragerii, Ronaldo a decis să facă o vasectomie și și-a explicat alegerea printr-o frază devenită celebră

„Am decis să închid fabrica de copii”.

Brazilianul are patru copii recunoscuți oficial.

În 2011, la 34 de ani, Ronaldo a pus punct carierei de fotbalist profesionist în tricoul lui Corinthians. Fenomenul părăsea terenul după o carieră în care corpul îi provocase poate la fel de multe probleme pe cât talentul său le provocase adversarilor.

La 40 de ani, Ronaldo încerca să devină om de afaceri

După retragere, brazilianul a trebuit să descopere o viață fără antrenamente, meciuri și goluri. La 40 de ani era deja foarte bogat, beneficia în continuare de numeroase contracte de sponsorizare și își construia treptat o carieră în afaceri.

A fondat „9ine Sport & Entertainment”, companie de marketing specializată inclusiv în administrarea imaginii sportivilor și fotbaliștilor. A devenit ambasador ONU, a continuat să participe la evenimente mondene, însă într-un ritm mai temperat decât în anii săi cei mai agitați, și a rămas o prezență constantă la Carnavalul de la Rio.

Treptat, Ronaldo a trecut de la imagine și marketing la investițiile directe în fotbal.

În 2014 a cumpărat 10% din Fort Lauderdale Strikers, formație care evolua în North American Soccer League, devenind acționar minoritar al clubului american.

Patru ani mai târziu a făcut o investiție mult mai importantă. Ronaldo a intrat în acționariatul lui Real Valladolid și a devenit figura principală a proiectului clubului spaniol. A fost cea mai amplă și complicată experiență managerială din viața sa de după retragere.

Perioada petrecută la Valladolid s-a întins pe aproximativ un deceniu și a inclus atât retrogradări, cât și reveniri în La Liga. Rezultatele sportive nu s-au apropiat însă de performanțele extraordinare pe care brazilianul le obținuse ca jucător.

Ronaldo a investit ulterior și în Cruzeiro, clubul la care începuse ascensiunea sa spre fotbalul mondial. A rămas implicat aproximativ doi ani și jumătate, după care și-a vândut participația.

Experiențele de conducător au arătat că succesul din teren nu poate fi transferat automat în birourile unui club. Ronaldo fusese aproape imposibil de oprit în careul advers, însă administrarea unor organizații sportive s-a dovedit o provocare cu totul diferită.

Ronaldo la 50 de ani, o viață mai liniștită după decenii trăite la maximum

Ajuns la jumătate de secol de viață, Ronaldo pare mult mai împăcat cu sine decât în perioadele turbulente ale tinereții. Fotografiile recente îl arată cu aceeași expresie jovială care l-a însoțit în mare parte a carierei.

Viața sentimentală pare să fi găsit, de asemenea, o stabilitate pe care fostul mare atacant nu a avut-o întotdeauna. Din 2015 este alături de modelul și antreprenoarea Celina Locks, cu 14 ani mai tânără decât el.

Cei doi s-au căsătorit în 2023, la Ibiza. Pentru Ronaldo a fost a patra căsătorie. Celina Locks este și președinta consiliului „Fundação Fenômenos”, organizație implicată în proiecte dedicate comunităților din favelele Braziliei.

În timp, fostul internațional brazilian și-a construit o relație echilibrată și cu cei patru copii ai săi, proveniți din relații cu trei femei diferite.

La Cupa Mondială din 2026, Ronaldo a revenit în lumina reflectoarelor înaintea finalei. În timpul spectacolului organizat în pauză, Fenomenul a apărut alături de vechiul său prieten Ronaldinho și de Madonna. Ronaldo a încercat inclusiv câteva mișcări de dans, într-un moment care a devenit rapid unul dintre cele mai comentate ale ceremoniei.

Imaginea este foarte diferită de cea a copilului care dormea pe canapeaua din Bento Ribeiro și se ridica noaptea somnambul prin casă. Între cele două momente au trecut 40 de ani, două Baloane de Aur, două titluri mondiale, sute de goluri, accidentări care păreau să-i încheie cariera, reveniri spectaculoase, căsnicii, afaceri și investiții în fotbal.

La 50 de ani, Ronaldo Luís Nazário de Lima rămâne înainte de toate Ronaldo Fenomenul, atacantul care a schimbat standardele postului și care, în anii săi de glorie, transforma aproape fiecare accelerare spre poartă într-un eveniment.

Cine este Ronaldo Luís Nazário de Lima

Fostul mare internațional brazilian Ronaldo Luís Nazário de Lima s-a născut pe 18 septembrie 1976 în localitatea Itaguaí, din statul Rio de Janeiro, Brazilia. Cunoscut în întreaga lume sub porecla „O Fenômeno”, atacantul care a redefinit postul de număr 9 și a cucerit de două ori Balonul de Aur a adunat cifre impresionante de-a lungul întregii sale cariere profesioniste. La nivel de club, atacantul sud-american a îmbrăcat tricoul unora dintre cele mai mari echipe ale lumii, evoluând pentru Cruzeiro (sezonul 1993–1994), PSV Eindhoven (sezoanele 1994–1996), FC Barcelona (sezonul 1996–1997), Inter Milano (sezoanele 1997–2002), Real Madrid (sezoanele 2002–2007), AC Milan (sezoanele 2007–2008) și Corinthians (sezoanele 2009–2011). Deși nu a urmat o carieră de antrenor după retragerea din activitatea de fotbalist din anul 2011, legendarul vârf a rămas strâns legat de fenomenul sportiv din postura de patron și președinte de club, conducând gruparea spaniolă Real Valladolid.