Jucătorii Argentinei care au fost pe teren la primul meci al lui Lionel Messi

Unde au ajuns colegii lui Lionel Messi din seara debutului cu cartonaș roșu

Debutul lui Lionel Messi la echipa națională a Argentinei a fost unul greu de imaginat pentru un jucător care avea să devină campion mondial, recordman absolut la goluri și câștigător a 8 Baloane de Aur. În august 2005, la Budapesta, adolescentul Barcelonei a intrat pe teren în amicalul cu Ungaria, însă a fost eliminat după aproximativ 2 minute.

Messi a reacționat după ce fusese tras de tricou, iar arbitrul i-a arătat direct cartonașul roșu. Startul a fost dureros, dar restul poveștii este cunoscut. Argentinianul a cucerit 2 trofee Copa America, a ajuns în 3 finale ale Cupei Mondiale și a ridicat trofeul suprem în Qatar.

Amicalul cu Benin ar putea reprezenta ultima apariție a lui Messi pentru Argentina. Privim, așadar, spre primul „11” din partida cu Ungaria și vedem ce drum a urmat fiecare dintre jucătorii care l-au avut coleg în acea seară.

Leo Franco, un portar cu puține selecții

Leo Franco apăra poarta Argentinei la Budapesta. În acea perioadă, portarul se afla la începutul aventurii sale de 5 sezoane la Atlético Madrid, club pentru care a evoluat în La Liga.

Meciul cu Ungaria a rămas una dintre cele doar 4 prezențe ale sale sub tricolorul Argentinei. Franco s-a retras din activitate în 2016, după experiența de la Huesca, echipă din al 2-lea eșalon spaniol.

Fostul portar a primit apoi șansa de a o pregăti pe Huesca în La Liga, în sezonul 2018-2019, primul al formației în elita fotbalului spaniol. Mandatul său a fost însă scurt. A fost demis în octombrie 2018 și nu a mai revenit într-o funcție de antrenor principal.

Lionel Scaloni, de la 7 selecții la gloria mondială

În 2005, Lionel Scaloni nu era o vedetă incontestabilă a Argentinei. A strâns doar 7 selecții în întreaga sa carieră internațională și nu a devenit titular permanent în lotul naționalei.

Și-a încheiat cariera de jucător în 2015, după 20 de ani și 8 cluburi. Printre experiențele sale s-a numărat și împrumutul la West Ham United, perioadă în care a pierdut o minge înaintea golului memorabil marcat de Steven Gerrard în finala Cupei Angliei.

După mai bine de 2 decenii, Scaloni are un statut complet diferit. Este selecționerul Argentinei, a câștigat Cupa Mondială și Copa America, iar mulți îl consideră cel mai important antrenor din istoria naționalei. Se vorbește despre o continuare a proiectului său și după plecarea lui Messi.

Roberto Ayala, liderul devenit membru al staffului

Roberto Ayala era unul dintre numele cu cea mai mare experiență din echipa Argentinei. Fundașul central a încheiat cariera internațională cu 116 selecții și a purtat banderola de căpitan de 63 de ori, record al naționalei la acea dată.

A evoluat pentru AC Milan și Napoli, însă anii de referință i-a trăit la Valencia. A petrecut 7 sezoane pe „Mestalla”, lucrând cu antrenori importanți precum Rafael Benítez și Claudio Ranieri.

Din 2019, Ayala s-a întors la reprezentativa Argentinei. Fostul fundaș face parte din stafful tehnic construit de Lionel Scaloni și contribuie la activitatea naționalei și în prezent.

Gabriel Heinze, traseu complicat după retragere

Gabriel Heinze a fost unul dintre cei mai combativi fundași argentinieni ai generației sale. A debutat la națională în aprilie 2003, într-un amical câștigat cu Libia, și a ajuns la 73 de selecții.

La nivel de club, a jucat pentru Manchester United și Real Madrid. A câștigat Premier League în sezonul 2006-2007, în echipa pregătită de Sir Alex Ferguson, înainte de a pune punct carierei de fotbalist la Newell’s Old Boys, în 2014.

A intrat apoi în antrenorat și a avut o perioadă de 212 zile la Atlanta United, în MLS, până la demiterea sa din iulie 2021. A urmat un mandat scurt la Newell’s Old Boys, fără rezultate importante. În prezent, Heinze lucrează ca antrenor secund în stafful lui Mikel Arteta la Arsenal.

Juan Pablo Sorín, de la banderola Argentinei la televiziune

Juan Pablo Sorín a fost căpitanul Argentinei în partida cu Ungaria. Un an mai târziu, avea să conducă reprezentativa țării sale și la Cupa Mondială din Germania.

Fundașul stânga a câștigat Liga Campionilor cu Juventus și a fost ales de 3 ori în echipa ideală a Americii de Sud, în 1996, 2000 și 2001.

După retragere, Sorín s-a orientat spre presa sportivă. A rămas activ în televiziune și a comentat ultima Cupă Mondială pentru postul mexican Canal 5.

Lucho González și Pablo Zabaleta, drumuri diferite după carieră

Lucho González a avut 45 de meciuri și 7 goluri pentru Argentina. Fostul mijlocaș de la Porto și Marseille și-a prelungit mult cariera, retrăgându-se abia în mai 2020, la 40 de ani, după 5 sezoane la Athletico Paranaense.

La puțin timp după retragere, Lucho González a trecut în antrenorat. În prezent, este secund la Porto, clubul unde a avut unele dintre cele mai bune perioade ca jucător.

Pablo Zabaleta a intrat pe teren în minutul 81 și avea să devină un jucător important pentru Argentina între 2005 și 2016. Perioada sa la Manchester City, bogată în trofee, l-a transformat într-unul dintre fundașii dreapta de referință din Premier League.

După ce și-a încheiat cariera, Zabaleta a lucrat în televiziune și a făcut parte timp de 3 ani din stafful lui Sylvinho, fostul său coleg de la Manchester City.

Lucas Bernardi, reveniri la Newell’s Old Boys

Lucas Bernardi nu a avut un parcurs lung la naționala de seniori, pentru care a bifat mai puțin de 10 selecții. Totuși, a rămas un nume respectat în fotbalul argentinian, mai ales datorită legăturii cu Newell’s Old Boys.

Născut la Rosario, Bernardi a avut cele mai bune perioade ale carierei în tricoul lui Newell’s. În iulie 2021 a devenit director sportiv al clubului, funcție pe care a părăsit-o după numai câteva luni, odată cu alegerea unui nou președinte.

A mai pregătit formația în 2016 și a revenit de curând pe banca tehnică pentru 2 mandate interimare, pe stadionul Marcelo Bielsa.

Andrés D’Alessandro, talent uriaș și o retragere amânată

Andrés D’Alessandro era considerat, în tinerețe, unul dintre cei mai tehnici și creativi mijlocași ai Argentinei. Diego Maradona avea o apreciere specială pentru el.

„Este jucătorul care seamănă cel mai mult cu mine, singurul pe care îmi place să îl urmăresc”, spunea regretatul Diego Maradona despre D’Alessandro.

Medalia de aur de la Jocurile Olimpice din 2004 a fost cel mai important succes internațional al mijlocașului. Deși a fost văzut drept un posibil urmaș al lui Maradona, cariera sa nu a atins nivelul uriașelor așteptări puse asupra lui.

D’Alessandro s-a retras în 2021, la 41 de ani, dar a revenit peste câteva luni pentru o ultimă perioadă la Internacional. A marcat la revenire și apoi și-a încheiat definitiv cariera. De atunci, a ales să rămână departe de lumina reflectoarelor.

Mario Santana, introdus în minutul 89, antrenează în prezent echipa italiană de amatori Palermo Calcio Popolare.

Maxi Rodríguez, gol în seara debutului lui Messi

Maxi Rodríguez a marcat unul dintre cele 12 goluri înscrise pentru Argentina chiar în meciul cu Ungaria. A participat ulterior la 3 ediții ale Cupei Mondiale, în 2006, 2010 și 2014.

Mijlocașul ofensiv s-a retras la Newell’s Old Boys, în 2021, când avea 41 de ani. A avut o carieră apreciată și la Liverpool, unde a petrecut 2 ani și jumătate și a rămas un jucător iubit de publicul de pe Anfield.

Hernán Crespo, campion în Anglia și antrenor în Mexic

Hernán Crespo a fost unul dintre cei mai importanți atacanți argentinieni ai perioadei sale. A marcat 35 de goluri pentru națională și a cucerit 16 trofee în cariera de club, printre care titlul din Premier League cu Chelsea-ul antrenat de José Mourinho.

După retragere, Crespo a început promițător ca antrenor. A câștigat Copa Sudamericana cu Defensa y Justicia și Campeonato Paulista cu São Paulo, în 2020 și 2021.

Au urmat experiențe la Al-Duhail și alte mandate care nu au avut continuitate. În prezent, fostul atacant este antrenorul echipei mexicane Atlas.

Lisandro López, schimbat cu Messi în minutul 64

Lisandro López era deja un atacant cunoscut în Argentina la data acelui meci. Golurile marcate pentru Racing i-au deschis drumul spre Porto, unde a continuat să evolueze la nivel înalt.

Cariera sa a avut o longevitate rară. López a mai jucat încă 19 ani după debutul lui Messi și a continuat în prima ligă argentiniană, la Sarmiento, până după împlinirea vârstei de 40 de ani. S-a retras în 2024.

Pentru Argentina, a adunat 7 selecții și a marcat o singură dată, într-un amical cu Rusia, în 2009. În minutul 64 al confruntării cu Ungaria, el i-a lăsat locul adolescentului Messi.

Eliminarea rapidă de la Budapesta a rămas doar o secvență ciudată de început pentru Lionel Messi. Povestea care a urmat l-a așezat printre cei mai mari fotbaliști din istorie.