Se schimbă, din sezonul următor, treaba-n Liga 1. Treaba și... taraba.
Vor fi mai puține competitoare în sistemul regulat (fiecare cu fiecare), însă numărul de meciuri rămâne asigurat consistent prin disputarea celor din sistemul cu play-off și play-out. Iar cum în această fază a doua de campionat se va intra cu jumătate din puctajele acumulate în 26 de etape, miza va continua să fie mare, inclusiv prin fixarea unui barem de puncte impus echipelor de la coada ierarhiei. E o aplicare a modelului belgian, care a dat roade, menținând suspanul și asigurând competitivate pentru juătorii de națională.
Așa tocmai s-a decis, asta va fi treaba. Dar cum rămâne cu
taraba? Ei bine, ideea de bază e că s-au căutat căi pentru stoparea afluxurilor de
ciuricuri aduse de aiurea, pe bandă rulantă, în fotbalul mioritic al ultimilor ani. Ne-a năpădit o droaie de sud-americani de duzină sau africani cu vârste și cv-uri incerte, puși pe tarabă de singurele personaje ce au avut ceva de câștigat cu ei: agenții, impresarii, consultanții sau cum s-or mai fi numind acești samsari de purtători de crampoane, acceptați, cum-necum, de șefii cu drept de semnătură de la cluburi. Câți dintre aceștia au adus ceva - valoare, culoare? Îi numeri pe degete, în ani. Un Wesley în zilele bune, un Fatai adus de copil pe Litoral, doi de Junior, N'Doye, puțini alții figurând pe o listă ce se poate încheia cu jucătorul-cheie al Astrei dintr-un apreciabilă perioadă, de pe alt continent (japonezul Seto).
De acum, gata cu... ciurucurile non-europene, putând fi aduși, ni se anunță, doar fotbaliști care vor fi având minimum trei selecții în echipele lor naționale. Buuun, dar obligația ca fiecare lot să cuprindă opt jucători formați pe plan național sau local nu le taie
unghiuțele (și poftele de afaceri facile) agenților cu relații în lumea a doua a fotbalului de pe bătrânul continent.
Mai rămân câte 17 locuri în loturi, care pot fi acoperite de sportivi având ca principală calitate deținerea de pașaport European, în virtutea dreptului la muncă la nivel comunitar. Iată, spre pildă, chiar zilele acestea suntem asaltați de știri zilnice despre completarea garniturii decimate a ultimei clasate. Cică Giuleștiul va fi întărit, nu glumă!, de un fundaș trecut pe la Lyon ș-un mijlocaș ce-a evoluat în Premier League. O fi așa și-ar fi ceva, dacă pârdalnica de suspiciune microbistică nu ne-ar frământa cu o întrebare de fond: ce i-a putut face pe respectivii - cu cv, ok - să vină la o echipă care se spate mai ceva ca stavridul pe uscat? Ceva
miroase a pute aici, ca în atâtea alte cazuri, lăsând impresia că totul nu-i altceva decât o chestiune de
ghișeft, din care agenții, poate și conducătorii, pot scoate ceva bani (comisioane), mai buni oricum decât pe un tânăr român fără nume.
George PLAURIAN