Cu alură de derby al etapei, de vreme ce se înfruntau echipa care a scăpat printre degete titlul precedent şi o formaţie ce forţa revenirea pe podium, meciul Dinamo - ASA a avut o
a treia repriză. Dar nu a fost una ca la rugby, unde pacea şi prietenia se aştern, la un pahar de vorbă şi cântec, între cei ce tocmai au terminat să se bată, adesea şi la propriu, unii cu ceilalţi. Nu, înfruntarea fotbalistică extratime a constat în înghionteli şi declaraţii belicoase.
Totul a pornit de la faza ce a premers golului doi marcat de acelaşi Marc. O fază des întâlnită, în care echipa aflată în posesia balonului obişnuieşte să-l trimită în afara terenului dacă un adversar se găseşte căzut la pământ. Ritual impus de fair-play, respectat de regulă, pe care Dinamo nu l-a mai îndeplinit acum. Cu o menţiune (dincolo de faptul că asemenea scene neconforme
obrazului subţire s-au văzut la case mult mai mari): mingea a fost în stăpânirea unui târgmureşean, de origine senegaleză, înainte de a fi însuşită, din piciorul respectivului, de slovenul dinamovist. De ce nu a şutat afară N'Doye (chiar el care egalase contra echipei în care s-a afirmat)? - această e întrebarea firească pentru oricine şi care ţine de scuză pentru trupa învingătoare. Una ocolită de antrenorul oaspeţilor, Bergodi părând că dă în fiert după joc, obsedat doar de paiul din ochii adversarului.
Încununarea acelei "reprize a treia" a venit însă de la căpitanul lui ASA. E nostim să-l auzi tocmai pe Găbiţă cel gingaş ca o domniţă în teren (ha!) vorbind despre coate şi alte brutalităţi la care s-ar fi dedat dinamoviştii. Însă orice zâmbet păleşte când auzi concluzia lui Mureşan: "Data viitoare le vom răspunde la fel" !? Ameninţare pe faţă, oameni buni - că tot vorbim de fair-play, nu?!
Derbyul de sâmbătă a mai lăsat un
gust sălciu, cel puţin suporterilor bucureşteani, prin numărul-record de jucători străini la care a apelat Mircea Rednic. 10 cu totul, din 6 ţări! Parcă e prea mult pentru un club care a produs valori mari în ani buni şi trâmbiţa, mai ieri, despre un New Dinamo cu promovări din propria pepinieră. Asta chiar dacă
Puriul (numai el?) va răspunde nonşalant că scopul imediat scuză mijloacele, iar rezultatele, implicit bani, nu au... miros.
George PLAURIAN