|






























|

Ne-a pus naiba să ne jucăm de-a speranța ieri, gândind cu suflete de microbiști! Așa că, da, luați-ne peste picior voi, realiștilor, pe noi, bieții creduli, care nici în visurile cele mai negre nu puteam anticipa o asemenea seară a rușinii. Au fost trei pentru nouă puncte. Au rămas, în noapte de joi, trei cu zero puncte...

ÃŽn seara asta de 20 octombrie, vom vedea dacă mai putem spera să însemnăm ceva prin Europa fotbalului. Asta, măcar între cei de rang 3-4, fiindcă orice apropiere de masa bogaților a devenit, clar, și mai utopică după ce Oțelul nu s-a făcut de râs - doar ne-a arătat ce Râpă ne desparte de Manchester & comp.

Războinicul luminii și-a mânat oastea spre Vaslui cu gând de zdrobire a răzeșilor de tip nou Wesley & Adailton. Nu vroia cu nici un chip pacea egalului ("ce să fac cu un punct?", se mărturisea sexy-reportărițelor zgribulite cel ce asigură pâinea amatorilor de declarații spumoase, fotbalul interesându-i doar pe cel ce-l fac).

Despre fotbal, scurt și cuprinzător: am trăit să o vedem și pe-asta, un portar care protestează împotriva deciziei arbitrului întorcându-se cu spatele în momentele execuției! Necunoscutul Dănălache intră astfel în Cartea Recordurilor, după ce tocmai intrase în poarta părăsită de titular pe motiv de cartonaș roșu.

Dacă la fotbal au o națională care nu mai strălucește, zice-se pe motiv de convulsii interne, "cocoșii" stau mai fălos în iarba cu câte un H înainte de spațiile de țintă. Au impresionat cu pintenii lor necruțători în sfertul de finală în care au strivit trandafirii englezilor și iată-i cocoțați iar pe gardul de...

Bolnav de suspiciunea microbistică, tocmai mă gândeam cum naiba pot fi delegați doi vasluieni la meciul de azi al ploieștenilor care joacă etapa viitoare cu echipa Porumboiului, când - ce să vezi - căzu bomba: de acum încolo, gata cu embargoul, ceea ce înseamnă, spre exemplu, că un arbitru trăitor în Cluj poate...

Un papagal din aceia mititei, un peruș, tot repetă ce a apucat să înregistreze pe urma lui de scoarță - "băiatu' lu' mama", de pildă. Asemenea producătorului de zgomot prea mare pentru un trup atât de mic, o cititoare de prompter și-a exasperat eventualul auditoriu reluînd la infinit propoziția introductivă a știrii care...

Pun pariu pe un vapor că nici doi la sută dintre noi nu aveam habar de existența unei echipe de baschet, cu americani în componență, la Giurgiu! Aflăm cu toții acum, peste noapte, când tragedia lui Chauncey Hardy ne readuce-n memorie cumplitul sfârșit al dragului Păsărilă, simpaticul handbalist care a fost Marian Cozma.

Revenit la cele lumești, după ce viața i-a atârnat de un fir de ața chirurgicală, Cornel Dinu se arată același spirit bătăios, care i-a adus celebritatea în ghetele de fotbal. Tip de elită nu doar ca jucător, fost și antrenor (cu rezultate mai "subțirele" decât acelea din propriul CV de internațional)...

Lumea s-a schimbat enorm, dar nu într-atât încât să se poată produce un miracol luxemburghez în fotbal. Ceea ce înseamnă că vineri s-a dus și matematic orice urmă a speranței de calificare la Euro. Aflând prea iute de victoria la scor a Bosniei, spre nemulțumirea lui Pițurcă, pe unii dintre "tricolori" nu i-a mai...

Realistul Victor Pițurcă știe că șansele de prezență la proximul European sunt duse pe apa sâmbetei și își ia foarte în serios rolul de coordonator al tuturor loturilor. A făcut planul cu bătaie medie și lungă, strategie pe care a pus-o la punct cu noul director național, la fel de sobrul Mihail Marian.

Păzea, fetițe și băieți de la microfoane și de pe sticlă, feriți-vă, că vine Mitică! Uite-acuș-acuș-acuș, cum rima cu Lăcătuș, șeful Ligii vă face șugubăț cu deștul: ar fi primit o ofertă, pe bani grei de tot (păi cum altfel?) să se transforme precum cameleonul, din oficial fotbaliator în mare comentator.

Gata, măi frați și cumnați, s-a dus pe apa Begăi toată speranța de mai bine, mai curat și adevărat în fotbal! Tocmai el - singurul mecanic în stare să curețe bujiile autoligii, unicul capitalist capabil să scoată petrol din piatră seacă, fie și cu riscul de a trece un pic prin răcoarea de la ocnă-, taman Elefantul...

La Steaua becaliatoare, nu e loc de cumpătare. Trupa asta are nevoie de un antrenor după chipul și asemănarea patronului ei, nicidecum de liniștea aparentă degajată de israelianul care n-a avut timp să învețe românește, deși a stat destul pe bancă (tehnică) și cu cont frumușel în bancă (bani, dobândă) pe plaiurile mioritice.

Vineri, ultima zi de septembrie cald-cald și prima pentru etapa cu numărul 9, urma să aibă loc un fel de dialog la distanță între doi jucători de valoare până mai ieri, ajunși antrenori buni. De o parte, mai precis în Ploiești, se găsea Șumi-gol, de cealaltă - prin Mureș - trebuia să se afle fundașul de fier Selymes...

Dacă memoria nu-mi joacă vreo festă, cartea de la care am pornit jucând un pic cu titlul ei se chema "Așa se călește oțelul". Schimb total sensul afirmației de ciudă pe mediocritatea crasă în care s-a zbătut campioana noastră în partida cu urmașii inegalabilului Eusebio.

Noul cutremur din fotbalul nostru este dintre acelea rarisime, de nesesizat pentru orice seismograf, oricât de performant. A venit, chipurile, din înalt, din zborul unui elicopter care l-a dus pe șeful arbitrilor din Capitală în Mureș, la un meci. Atât s-a aflat în noaptea de după săltarea cu mascați a președintelui CCA:

Hagi și Gică Popescu, Viorel Moldovan și Prodan, Bumbescu și Cheregi au redeșteptat amintiri inaugurând cu fast de Camp Nou ultramodernul stadion din urbea ponosită a lui nenea Iancu. Foștii "tricolori" au câștigat meciul cu foștii Petrolului, deși execuția frumoasei nocturne de vineri a aparținut lui...

Rușinea de derby Dinamo - Rapid e făcută praf prin gazete și la microfoane. Doar giuleștenii s-au ales cu ceva-ceva dintr-un meci jucat o repriză întreagă cu om în minus. Dincolo de tactici puerile, paradele unui Coman într-un picior sau imaculata tabelă rămâne imaginea focului din tribune aruncat și spre gazon.

Recunosc, sunt fan Nadal, ba chiar de vreo șapte ani. Atunci uimea lumea prima dată: era încă un puști, abia trecut de majorat, când bătea numărul doi mondial al vremii într-o finală de Cupa Davis, aducând Salatiera în Spania. Cu racheta pusă în mână de la trei ani de unchiul Toni, Rafa avea însă palmares înainte de...

Lat a rămas, ceasuri la rând, un tânăr jucător de fotbal, pe numele lui Victoraș Astafei. ÃŽși făcea treaba în iarbă, într-un meci încins Târgu Mureș-Astra, când o fază banală - duel aerian pentru minge - a fost aproape de o tragedie. Trosnitură teribilă între două capete înfierbântate(ale lui Astafei și Țigănașu)...

Cocoșii cei cu ciocul mare și arțăgos nu ne-au luat în pintenii trufiei lor proverbiale. A rămas ca la-nceput, 0-0, ceea ce însă ne-a pecetluit soarta: ratăm iarăși un turneu final, că nu om fi nebuni să credem în vreo minune luxemburgheză. Norocul lui Piți nu ne-a putut aduce decât soarta: ratăm iarăși un turneu final

Da, indiferent de ce va fi mâine în noapte, trebuie să ne bucurăm... Cică Blanc mută ofensiv, mergând pe trio-ul Remy, Benzema, Ribery în atac. Dar și Pițurcă se gândește la asaltarea porții francezilor și ar urma să-l prefere pe Costin Lazăr lui Ovidiu Petre, convocându-l de urgență pe "buldozerul" Marius Niculae.

ÃŽn Ducat se trăiește ca-n filmele cu oameni tare mulțumiți de viața pe care o duc. Și fotbalul e în micul stat doar un Lux(emburg), un capriciu, nimeni nepurtând povara palmaresului precum în jocul intrat în rândul marilor afaceri de pe restul bătrânului continent și al celorlalte, mai puțin prin regiunile polare.

Porumboiu scoate ariciul din buzunar. Vasluiul se-ntărește. Un conducător recunoscut nu prin performanțe, ci prin statutul de frate al fratelui său celebru, acuză arbitrul de violență la pauză, uitând să precizeze că el călcase primul pe bec: spre vestiarul brigăzii cu fluier și fanioane nu are voie să...

Ha,ha, ha și pac-pac, mâna lui Belo i-a arătat lui Gigi Becali direcția noului pelerinaj: Țara Sfântă. Și fiindcă litera grupei în care sârbul a trimis echipa machidonului este J, de la Ji-ji, patronul patronului Stelei, Sfântul Gheorghe, i-a pus mâna în cap celui mai original reprezentant de top al noului capitalism...

Marșul forțat al Oțelului într-un campionat de pomină a dus Galațiul direct la masa cea aleasă a bătrânului continent. Iar ieri, în vreme ce Dorinel și Mariusel aflau că se prăvălesc peste ei un munte (MU), un deal lusitan și un podiș elvețian, trei echipe românești puneau de calificări în grupele EL.

Gata, v-ați pregătit de defilare? E 23 August, mergem să agităm pancarte și să dăm tare cu urale, apoi fuga la un mic și-o bere, să ne răzbunăm pe mama ei de viață mincinoasă... Dar stați, numai înainte vreme așa "sărbătorea" românul, silit la circ în ziua asta.

Cum să-ți mai ardă de discuții despre Mioveni sau Chiajna după ce te-ai desfătat, din păcate doar în fața televizorului, cu regalul sportiv al Sudului? Rugbyul jucat în josul Ecuatorului pare cu adevărat adus de vreo navă de pe altă planetă, nici un alt sport cu care ne îndeletnicim pe acest pământ neputând aduna...

O mână de microbiști își cânta bucuria în miez de noapte, joi spre vineri, fredonând o veche melodie - "Opriți timpul / ÃŽn seara asta minunată...". Aveau de ce băieții necunoscuți? Aveau cumva, cu toate că Dinamo s-a lăsat bătută doar de propriile ratări și de arbitraj, iar Gazul a ținut numai până la 1-1.

Mulți s-au grăbit să prevestească iminenta scufundare a fotbalului românesc. Sătui de mediocritatea meciurilor de campionat, proorocii de ocazie nu prea au luat seama la conjuctura socială, la schimbările și crizele lumii, cărora nu le puteau scăpa o biată țărișoară.

Vara nebună a fotbalului nostru continuă să ne lase cu gura cascată, dacă nu meci de meci, măcar etapă de etapă. Se joacă cum se joacă, adică prost și la-ntâmplare, dar de calitate pare să nu le prea pese originalilor patroni de pe la noi - rezultatul e înainte de toate.

Au comis-o iar. Și Tamaș, dar mai ales Mutu. Verdictul de "adio și n-am cuvinte" a creat imediat două tabere, cea mai numeroasă fiind a celor care socotesc justă decizia selecționerului. ÃŽntrebarea celorlalți e însă una de fond: ne putem permite luxul de a trimite la plimbare asemenea fotbaliști?

ÃŽn vara asta afurisită rău de tot, care riscă să intre în istoria lumii pe coordonatele marii crize a anilor ’30, fotbalul se ține de recorduri. Prin lumea bună, jucătorul Paul Scholes spune "bye-bye" la 37 de ani. După 23 de primăveri care l-au prins mereu în aceeași curte faimoasă, la Manchester United.

Cinci echipe românești în play-off nu înseamnă ceva de ici, de colea. E drept, e vorba doar de a doua competiție continentală, însă la cum arată acum fotbalul nostru după toate schismele să zicem bogdaproste. Pentru Vaslui, prezența în acest grup are gust amar de retrogradare, dar Porumboiu arată că poate sta și cu

Am mai spus-o, cred în înțelepciunea din bătrâni. Inclusiv, chiar mai ales, în vorba aceea conform căreia untdelemnul iese mereu la suprafața apei. Ușor-ușor, începe să se facă lumină (și) în dosarul Timișoara: șeful de la județ și primarul timișorean au dat cu subsemnatul la ANAF!

E clar, trăim cel mai bizar campionat din toate câte au fost! Rămasă fără vicecampioană și o veche prim divizionară - executate pe motive extrasportive, căruța Ligii 1 și-a întregit calabalâcul cu o trupă amenințată cu desființarea. Dar tocmai ea, echipa ce și-a strâns în grabă jucătorii și antrenorul demisionar de pe plaje

Vă amintiți ce mai zumzet de albine s-a stârnit când ne-am trezit cu naționala în grupa a patra a valorilor fotbalului. Dar acum, că a fost tragerea la sorți pentru Mondialul din 2014, trebuie să recunoaștem că, indiferent de urnă, tot norocul decide - dacă e să te nimerească, te găsește oriunde te-ai afla.

Stagiunea europeană a început prost pentru fotbalul românesc. Doar Mediașul a turnat gaz pe focul eternelor noastre speranțe de mărire și revenire în prim-plan. 1-1 pe stadionul de zeci de milioane bune din Mainz poate însemna pașaportul calificării, fiind un rezultat cu atât mai remarcabil cu cât vedeta Eric a preferat...

Tabloul rundei I are ceva din Picasso, "culoarea" unei înlănțuiri de rezultate părând de domeniul abstractului. Sunt astfel greu accesibile înțelegerii îngenunchierea vasluienilor cu veleități de grupă în Champions League sau rușinea trăită de trupa autoexilatului iubitor de ovine.

Rob al butonatului pe telecomandă, am redescoperit sâmbătă după-amiază o foarte "vie" emisiune TV. E a postului timișorean și are un frenetic amfitrion (oare nu-l vede nimeni de la Centru sau prezența sutienului e obligatorie pentru a ajunge la un canal cu acoperire națională?).

Ce face omul când o ia pe coajă, pierzând chiar la scor de forfait? ÃŽn mod normal, ține capul plecat, strânge mâna învingătorului și își caută erorile. Dar ce mai e firesc pe plaiuri mioritice?! La 0-3, în loc de explicații pentru golul luat în primele zece minute sau vizavi de gafa propriului jucător coautor în...

Plânge sufletul fotbalului nostru... Campionatu-i de frunte pleacă la drum vechi și nou mai sărac și-ndurerat. Rămas fără vicelaureata retrogradată, lipsit de ceea ce a fost cândva campioana unei mari iubiri, condamnată de-a dreptul la moarte, alaiul Ligii I pornește cutremurat și din alte motive:

Se schimbă lumea, teribil și continuu se schimbă. Iar sportul, firește, o face o dată cu ea. Până și esența olimpismului, spusele lui de Coubertin au căzut astăzi în desuetudine, sensul ideii după care important e să participi pierzându-și sensul în lupta oarbă pentru bani, pentru existență.

Bietul Fane Sameș, Dumnezeu să-l odihnească!, n-a mai apucat să vadă o finală a echipei sale de suflet, jucată la 31 de ani după ce el însuși devenea unul dintre eroii noștri de pe Wembley. Nici nu avea ce să vadă, cu ce să se bucure fostul căpitan din Ghencea: pragmatismul transmis de Dorinel echipei pe care tocmai a...

Prins cu ocaua mică, așa cum se mai întâmplă în lumea animalelor, elefantul nu a lăsat trompa jos. Să se recunoască el învins în fața unor biete făpturi precum veverițele sau iepurașii? Așa ceva nu e de conceput și cel mai viguros dintre patrupede s-a năpustit la atac, lovind în stânga și-n dreapta cu aceeași dărnicie frenetică.

Are 33 de ani, dar aripa celebrității nu l-a atins până acum. Joacă de-o viață, fără a prinde vreun contract ca lumea, CV-ul său mărginindu-se la Morenii natali, la Iași, Petrolul și-n "orașul de la Dunăre/ ce drag îmi e/ce drag îmi e!"(refren cândva mult mai cunoscut decât eroul nostru însuși).

Pentru o zi măcar, să uităm de vrajbă. De udrisme și rudelisme. De mulțimea banilor publici băgați în frunze și afaceri private. De versiuni și federațiuni. De interese de grup care fac să existe patru-cinci centuri cu diamante pe categorie de greutate, de nu mai știe lumea care-i adevăratul campion.

Credeam că le-am trăit pe toate dar, recunosc, m-am înșelat. Ziceam că din campionat se întrupează mârlănia, însă iarăși am căzut în greșeală. Speram că nu am auzit bine ce s-a putut da pe goarnă la prezidiu, de aceea am și întârziat să mă pun pe scris. Aș, reacțiile din mass-media de bun simț au confirmat...

E vară iar, dar nu ca-n anii din urmă, când teribila caniculă ne amintea de meșteșugul lui Nicolae Labiș, de moartea căprioarei la ceasul în care "seceta a ucis orice boare de vânt/soarele s-a topit și a curs pe pământ". Trăim un alt fel de anotimp, într-o lume schimbată, ciudată, crizată.
|
|
|
|
S-au nascut azi

Adam Musiał
Polonia
77 ani

Ânderson Aquino
Brazilia
39 ani

Antony Iannarilli
Italia
35 ani
Carlos Fernandes
Angola
46 ani

Christian Dalger
Franța
76 ani
Daniel Florea
România
50 ani

Elliott Bennett
Anglia
37 ani

GANGWON FC
China
17 ani

Gianluca Pagliuca
Italia
59 ani

Ioan Gâțu
România
46 ani

Jean-François de Sart
Belgia
64 ani

John Moshoeu
Africa de Sud
60 ani

Karol Dobiaš
Cehoslovacia
78 ani

Les Ferdinand
Anglia
59 ani

Mamady Sidibe
Mali
46 ani

Mario Basler
Germania
57 ani

Marius Foro
România
49 ani
Modou Sougou
Senegal
41 ani

Pascal Pellowski
Germania
37 ani

Radhouane Salhi
Tunisia
58 ani

Raouf Ghassan
Irak‎
54 ani

Ricardo Ehle
Brazilia
41 ani

Santiago Cañizares
Spania
56 ani

Sebastian Moga
România
54 ani
Senin Sebai
Coasta de Fildeş
32 ani

SPEZIA CALCIO
Italia
119 ani

SUEDIA
Suedia
121 ani
|
|
|
|